Întâlnire cu marea la început de noiembrie

Vântul bătea cu putere duminică dimineața, iar valurile înspumate se repezeau continuu să înghită țărmul. Ne-am tras glugile pe cap și am pășit pe nisipul umed. Simțeam cum, sub tălpile noastre, scoicile se sfărâmau ca niște coji de ou. M-am oprit în fața unei cochilii mari, perfecte, pe care am văzut-o înfiptă în nisip, una dintre acelea pe care vara le cumperi de la chioșcul de suveniruri. M-am aplecat să o ridic, dar o alta, la fel de frumoasă mi-a atras atenția, apoi încă una și încă una, iar când am privit de-a lungul plajei, am realizat că aceasta era plină de cochilii portocalii de toate mărimile. Priveam în jur uimiți. Plaja Corbu tocmai devenise locul cu cele mai multe scoici pe metru pătrat, pe care l-am văzut până acum.
blogulmeudecalator-plaja corbufoto-116

foto-38Întâlnirea cu marea la început de noiembrie a fost neaşteptată şi surprinzător de frumoasă. Am găsit o altă atmosferă, deloc asemănătoare cu cea din sezonul estival, fără manele şi porumb fiert, fără aglomerație, doar marea imensă şi cerul.

Mi-am scos încălțămintea din picioare ca să simt nisipul rece şi valurile amețitoare, care m-au înfăşurat într-o perdea de spumă imediat ce am atins, cu tălpile, apa. foto-46.jpg La plaja din Corbu am ajuns foarte ușor. Din Năvodari mai sunt 15 km până la intrarea în sat, de unde, un indicator ne-a arătat spre dreapta, pe un drum îngust, cu o singură bandă, însă cu refugii dese pe care am intrat de fiecare dată când a venit cineva din sensul opus. După aproximativ 5 km am ajuns în dreptul plajei.blogulmeudecalator-plaja corbuPlaja Corbu face parte din Rezervația Biosferei Deltei Dunării și în ultimul timp a devenit tot mai căutată de cei care vor să facă plajă într-un loc mai retras și liniștit. În aceeași categorie, a locurilor discrete, se încadrează și plaja din Vadu, aflată nu foarte departe de Corbu, la fel de sălbatică și parcă mai mult adâncită în pustietate.foto-114blogulmeudecalator-plaja corbuSpre prânz ne-am întors în civilizație. Ne-am oprit pe una din plajele din Mamaia, unde soarele ieșea la vedere, vântul era domol, iar marea albastră. Ne-am întins ca muștele pe nisip, am urmărit pescărușii, care ne-au oferit un spectacol pe cinste și am lăsat sunetul valurilor să ne ”detoxifice” auzul. foto-184.jpgblogulmeudecalator-plaja mamaia

Priveam spre întinsul apei ca niște spectatori tăcuți, prinși în mrejele unor scene simple și fermecătoare pe care marea ni le oferea fără să ceară nimic în schimb. Ne-am întors la lucrurile simple ale vieții și am simțit bucurie și liniște, am respirat libertate și ne-am conectat din nou cu natura.blogulmeudecalator-plaja mamaiablogulmeudecalator-plaja mamaiaDupă amiază am fi vrut să ne întoarcem spre București, însă lumina caldă a apusului ne-a mai ținut câteva ore în loc. Am plecat spre casă abia după ce s-a întunecat, cu marea în suflet și cu portbagajul plin de melci portocalii :).

A fost una din ultimele zile calde de noiembrie în care am ieșit din cotidian și ne-am acordat un răgaz sufletesc. Ne-am amintit de noi, de universul infinit și de lucrurile care contează cu adevărat în viață.blogulmeudecalator-plaja mamaiafoto-228.jpg

Anunțuri

14 gânduri despre „Întâlnire cu marea la început de noiembrie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s