Drumeție Bușteni-Cascada Urlătoarea

Joi dimineață termometrul arăta 5 grade celsius în Bușteni. Soarele cald ne invita insistent să ieșim din casă. La început, doritori de-o drumeție am fost doar șase, apoi fiecare din noi a mai adus pe câte cineva și în final grupul nostru s-a dublat. Împreună cu câteva familii cu copii destul de mici, am hotărât să mergem pe un traseu ușor care să-i provoace și totodată să-i bucure pe prichindei, dar și pe noi.

Am început traseul spre Cascada Urlătoarea din dreptul Hotelului Silva urmărind marcajul cu bulina roșie, minunându-ne de vremea  însorită și caldă de la sfârșitul lunii decembrie.

chitanta-4chitanta-9Singurele care ne aminteau că afară e iarnă erau crestele înzăpezite ale munților pe care îi vedeam în depărtare.chitanta-149Primul prieten pe care ni l-am făcut a fost micuțul Snowball (noi l-am numit așa). L-am întâlnit lângă tomberoanele de gunoi și ne-am îndrăgostit de el instantaneu…cred că și el de noi :). Ne-a însoțit o bună parte de drum, agățându-se de pantalonii noștri și răsfățându-se sub mângâierile celor mici. chitanta-11Din păcate, Tasha, companioana noastră patrupedă n-a reușit să-l accepte, fiind stresată de mulțimea de oameni necunoscuți alături de care s-a desfășurat prima ei experiență la munte.

Tasha și-a petrecut primii doi ani într-un adăpost din apropierea Bucureștiului, însă de o lună și jumătate de când am adoptat-o și am devenit prietene, viețile noastre sunt într-o continuă schimbare.

La început am mers pe un drum forestier, apoi am urmat săgeata care ne indica dreapta, spre Cascadă. chitanta-14Imediat am intrat în pădure și am început un urcuș ușor abrupt, pe care l-am parcurs cu toții fără nici un fel de probleme. De sus am privit Bușteniul printre ramurile dezgolite ale copacilor, pe fundalul azuriu al cerului.chitanta-136chitanta-139 Soarele se juca de-a v-ați ascunselea cu noi, urmărindu-ne continuu printre trunchiuri și crengi de copaci.chitanta-20.jpgchitanta-32chitanta-22Am străbătut cărări înguste, șerpuite, printre lumini și umbre mai degrabă tomnatice, respirând aerul cald, care numai la iarnă nu ne făcea să ne gândim.

chitanta-46chitanta-113.jpgCâteva podețe și drumul care devenea tot mai îngust și noroios ne anunțau că urma să ajungem la destinație.

În aproximativ o oră ne-am oprit cu toții în fața Cascadei Urlătoarea, a cărei denumire provine de la zgomotul făcut de căderea apei de la 15  metri înălțime. Cei mici au fost de-a dreptul impresionați de frumusețea și  mărimea acesteia. Așa e când ești mic…totul ți se pare mare.

Legenda cascadei face referire la o tânără păstoriță iubită de doi frați, care în neputința ei de a-l alege pe unul dintre cei doi, a preferat să se arunce de pe stânci, vuietul apei fiind astfel asociat cu plânsul neîntrerupt al fetei.

După o fotografie de grup am început coborârea înapoi spre Bușteni, cu ochii în toate direcțiile, ca să putem surprinde cât mai fidel atmosfera unei zile cameleonice de decembrie, îmbrăcate în straie de tomnă în pădure, de primăvară pe străzile Bușteniului și de iarnă pe crestele munților din apropiere.chitanta-53chitanta-190chitanta-125chitanta-152.jpgCascada Urlătoarea este unul dintre cele mai vizitate locuri de pe Valea Prahovei, unde deopotrivă, cunoscători sau novici în ale muntelui se pot aventura și avea parte de o experiență relaxantă. Traseul care pleacă din Bușteni spre Cascadă este accesibil oricui, oferind prilejul de a petrece un timp plăcut în mijlocul naturii.

Anunțuri

8 gânduri despre „Drumeție Bușteni-Cascada Urlătoarea

  1. Ori de câte ori merg pe cararea aia ma astept sa iasa ursul de undeva 🙂

    Cascada Urlatoarea este prima imagine care mi-a marcat copilaria, prin 1970 parca (aveam 6-7 ani pe atunci), deoarece aflasem in ce tipuri de cascade se arunca Tarzan. Felicitari pentru blog si La Multi Ani!

    Apreciază

    1. Ce frumos! Se pare că are un efect special asupra celor mici. Zilele astea mi-a mai spus o prietenă despre cascada ”vrăjită” care i-a marcat copilăria. Eu n-am văzut-o când am fost mică, iar acum recunosc că m-a încântat mai mult drumul până acolo, însă copiii care ne-au însoțit au fost de-a dreptul impresionați.
      Mulțumesc pentru apreciere și La mulți ani!

      Apreciază

  2. Superb 🙂 Mi-aduc aminte ca am fost acolo cu ai mei cand eram mica si mi-a placut „Cascada aia mare :)”. Nu stiam legenda. Frumoasa, dar trista. Haios rau ala mic, Snowball. Nu ai spus daca lui Tasha i-a placut Urlatoarea 🙂 La multi ani si un 2016 cum il vrei tu Andreea!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s