Lisabona, meu amor…(II). Baixa, Bairro Alto și Chiado

Am scris în prima parte a articolului despre unicitatea Alfamei și a cartierului Belem, însă în Lisabona mai sunt atâtea alte locuri pline de frumusețe și farmec.

Cartierul Baixa se desfășoară în inima orașului. În drum spre centru am trecut prin Avenida de Libertad, care găzduiește două din cele trei funiculare cu care turiștii se pot plimba. Funicularul Lavra se află pe partea stângă a bulevardului, iar pe partea dreaptă, Funicularul Gloria.

Funicularul Lavra este cel mai vechi din Lisabona și acoperă distanța dintre Largo da Anunciada și Travessa do Forno do Torel. Ne-am oprit și noi pentru o plimbare de numai 2 minute, însă nu pot spune că am avut parte de ceva spectaculos.

Cel de-al treilea funicular din Lisabona, Funicularul Bica, este pe bună dreptate, în topul preferințelor turiștilor. Acesta face legătura între Calçada do Combro și Rua de São Paulo și trece pe lângă mici baruri întunecate, în fața cărora lumea se adună spre seară pentru a petrece. De la capătul străzii, priveliștea spre râul Tagus e superbă și pitorească.

IMG_7019.jpg

Baixa adăpostește câteva piețe publice printre care și Piața Restauradores, unde mai mulți vânzători ambulanți ne-au acostat în plină zi, întrebându-ne dacă vrem să cumpărăm hașiș sau marihuana. Nu păreau a fi periculoși și nici foarte insistenți. La început am fost nedumeriți de situația în care ne aflam, însă mai târziu ne-am dat seama că acesta era ”specificul zonei”. Am trecut pe acolo în fiecare zi și de fiecare dată am fost abordați, odată chiar în apropierea unei patrule de poliție.

În imediata apropiere a Pieței Restauradores, se află Biserica Sao Domingos și Piața Rossio. Biserica a fost construită după cutremur pe situl unei mănăstiri care reprezenta locul în care Inchiziția îşi rostea sentințele. În 1950, un incendiu a afectat construcția, iar semnele sunt vizibile și astăzi. M-a frapat interiorul, simpu, fără obiecte decorative, iar stâlpii încă mai păstrează urmele negre de fum.

IMG_2955IMG_2958

După Piața Rossio am intrat pe Rua Augusta, una dintre cele mai frumoase și în același timp, aglomerate străzi pietonale, plină de magazine cu încălțăminte, genți, bijuterii și multe terase. Aici am mâncat cea mai gustoasă porție de somon la grătar cu legume, deși recunosc… nu sunt un fan al peștelui.

La capătul străzii Augusta se desfășoară Piața Comerțului, cea mai spectaculoasă dintre piețele publice ale Lisabonei. Intrarea se face prin Arco da Rua Augusta, decorat cu câteva statui alegorice și figurile sculptate ale marchizului Pombal și Vasco da Gama.

IMG_3031.jpg

În mijlocul pieței se ridică semeț, chipul regelui Jose I și tot aici se află cafeneaua istorică Café Martinho, locul de întâlnire al elitei literare din Lisabona.

IMG_3015IMG_3034

Prin Piața Comerțului trece râul Tagus, a cărui vărsare în Oceanul Atlantic am privit-o din avion, înainte să aterizăm pe aeroportul din Lisabona…o priveliște rară și impresionantă.

De aici, de pe malul râului se văd statuia Cristo Rei, construită după modelul satuii lui Isus din Rio de Janeiro și Podul 25 Abril, care este o copie a podului Golden Bridge din San Francisco.

IMG_3058.jpg

Muzicieni ambulanți presărați de-a lungul malului umpleau atmosfera cu cântecele lor, alături de copii gălăgioși, tineri sau bătrâni, turiști sau de-ai locului, cu toții în căutarea unui loc de odihnă cât mai aproape de apă. Ne-am oprit și noi picioarele obosite și am inspirat adânc aerul portughez de vacanță, în armonii de chitară și țipete de pescăruși.IMG_3037.jpg

În Chiado am urcat cu Elvadorul Santa Justa. Acesta face legătura între Baixa și Mănăstirea Carmo, un loc foarte special, desprins cu totul de agitația și zgomotul străzilor, unde am găsit liniște și calm. Mănăstirea a fost distrusă la cutremurul din 1755, iar astăzi ea adăpostește Muzeul Arheologic Carmo.  Arcadele și coloanele rămase ca ruine după dezastru se ridică mărețe spre cer, făcând din acest edificiu fără acoperiș, un monument deosebit.

Bairro Alto este districtul de sus, așezat pe una din colinele Lisabonei. Pe vremuri acesta era unul din locurile în care se adunau artiștii, sciitorii, lumea boemă a orașului.

Astăzi, Bairro Alto este cunoscut ca fiind cartierul care se odihnește ziua ca să trăiască noaptea. Pe lumină străzile sunt aproape pustii, iar multe restaurante închise. Viața începe să palpite aici, abia după lăsarea serii, când cluburile de muzică fado împrăștie în aer armonii pline de nostalgie (saudade), iar barurile invită ademenitor pe orice trecător cuprins de insomnii.

Muzica fado gravitează în jurul conceptului de saudade, un cuvânt specific portughez, care se poate traduce prin ”dorința de ceva”, ”tânjirea după ceva”, acest ceva fiind de multe ori o himeră.IMG_3180

În  Bairo Alto se poate ajunge cu Funicularul Gloria, la al cărui capăt de traseu se află un punct de belvedere, Miradouro de Sao Pedro de Alcantara, de unde, spre seară, am avut parte de o altă priveliște frumoasă asupra Lisabonei.

IMG_3171IMG_3174

Mai departe de centru, în apropierea Parcului Națiunilor, poate fi văzut Podul Vasco da Gama, cel mai lung pod din Europa, cu o lungime de 17, 2 Km ce leagă zona sudică de cea nordică a capitalei. Aici se poate ajunge cu mașina sau cu metroul, până la stația Oriente.

Tot aici se află și Ocenário sau Acvariul din Lisabona, care recent a fost catalogat ca fiind cel mai frumos acvariu din lume, în cadrul premiilor Traveller’s Choice 2015, acordate de site-ul de călătorii TripAdvisor.

Acvariul adăpostește 25000 de specii de animale și plante marine și reprezintă un loc captivant nu numai pentru cei mici ci și pentru adulți. Am avut ocazia să vedem rechini, pisici sau căluți și stele de mare, să-l întâlnim pe Nemo alături de o multitudine de pești colorați și să asistăm la un mic specacol oferit de o vidră cu personalitate.

Zona Parcului Națiunilor este una cu clădiri construite recent, cu o arhitectură modernă,  în contrast cu centrul istoric. Aici se află turnurile gemene și Hotelul Myriad, un Burj Al Rab al Portugaliei.

Numeroase baruri, cafenele, restaurante cu muzică live și centre comerciale fac deliciul turiștilor, care se pot plimba pe faleza râului Tagus sau cu telegondola.

Acestea au fost locurile colindate de noi în Lisabona pe parcursul vacanței portugheze, pe care n-o voi uita prea repede. Păstrez în suflet fiecare colț umblat, fiecare străduță bătută la pas, fiecare priveliște pitorească cu case albe, maure și mă umplu de frumusețe și drag de Univers de fiecare dată când în urechi îmi răsună armonii cu iz de ”saudade”, un cuvânt care, ca ”dorul” românesc nu își găsește echivalenul într-o altă limbă. Eliade scrie totuși într-un articol intitulat ”Dor- Saudade românească”: ”în nici o altă limbă n-aş fi găsit […] un mai perfect echivalent pentru atât de portughezul cuvânt saudade decât în cuvântul românesc dor“.

Cu dor (saudade) mă voi gândi și eu la Lisabona și până mă voi întoarce și voi tânji după ea, nu ca după o himeră, ci ca după ceva real, palpabil, o experiență cu titlu de MUST.

Preț bilete intrare la obiective:

Elevador Santa Justa – gratuit cu Lisboa Card;
Mănăstirea Carmo – 2, 5 € cu Lisboa Card;
Funicular Lavra, Gloria, Bica – gratuit cu Lisboa Card;
Acvariu – 11 € cu Lisabona Card.

Anunțuri

2 gânduri despre „Lisabona, meu amor…(II). Baixa, Bairro Alto și Chiado

  1. Splendid. Si terasele acelea atat de atractive si, pe undeva, atat de rustice pe stradutele acelea inghesuite 🙂 Si tramvaiele alea vechi, dar care se potrivesc perfect cu atmosfera. Da, categoric, trebuie sa trec Lisabona pe lista mea.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s